Skip to content

„Miss Rankings”

Iunie 28, 2010

Ranking-urile pot fi cel mai bine comparate cu Miss World. Cateva exemple in acest sens: presupun competitie, o aspiratie catre top, accentueaza criterii ce descriu calitatea de a fi cel mai ‘frumos’, sunt triviale si afecteaza pe cei care nu se incadreaza in criteriul standard al „frumusetii”. Totusi partea pozitiva a concursurilor de frumusete e ca permit o selectie regionala, nationala, europeana si apoi globala (ce valorifica diversitatea frumusetii fiecarei culturi), in timp ce institutiile de invatamant superior apar sau nu in ranking-ul Top 10, Top 100 sau Top 500, Top European sau Top Shanghai. Comparatia cu universitatile Ivy League le predispun la un soi de suferinta, de auto insuficienta -> „daca nu esti in top” nu existi!

Desi exista peste 17,000 de institutii de invatamant superior in lumea intreaga, s-a dezvoltat aproape o obsesie spre aspiratia de a atinge statutul si a avea traiectoria potrivita de a intra in top 100. Ranking-urile reprezinta in fond scoruri ponderate, masuri metrice  ce evalueaza intreaga activitate academica pe doar cateva dimensiuni. Scorurile agregate sunt exprimate sub forma cifrica ce le plaseaza pe un rang numeric ce permit compararea lor si evaluarea exacta a distantei intre locul 1 si 20, 20 si 100 s.a.md. Datorita insuficientei ce priveste comparabilitatea datelor in predare si invatare, servicii si activitati specifice, rankingurile globale, in particular se sprijina intr-o masura mult prea mare pe date de cercetare si peer review. Intrebarea care se pune mai ales cu privire la efectul rankingurilor e daca impun o masura pentru toti, o norma pe care fiecare institutie de invatamant superior ar trebui s-o urmeze? Si daca putem potrivi toate institutiile pe acelasi calapod?

Impactul ranking-urilor

Deoarece noile institutii obtin consistent scoruri ce le plaseaza in urma celor obtinute de universitatile ‘de traditie’, se formeaza un cerc vicios in care universitatile de elita isi intaresc statutul in acest exercitiu de vanitate. Fiind deseori luate drept criteriu in distribuirea fondurilor intr-o institutie, sau chiar in sectorul inv. superior de catre guverne, rankingurile au ajuns sa influenteze procesele de luare a deciziilor, de comportamentul institutional si curentele inn politicile publice educationale. In jocul selectiei spre topul listei, universitatile sunt precum studentii constiinciosi (lipsiti de perspectiva critica  de ansamblu asupra muncii lor): isi concentreaza resursele spre activitati ce pot imbunatati pozitia institutionala, formand sau reformand politicile de recrutare a studentilor si angajatilor astfel incat noi veniti sa se potriveasca cu o mai buna pozitionare in rankinguri si iata inca o forma de de accentuare a inegalitatii sociale. De retinut, a avea standarde nu egaleaza a avea standardele ranking-urilor. Standardele se impun la toate nivelele, presupun un termen calitativ de referinta, in timp ce rankingurile au dimensiuni limitate ce pretind o evaluare generala a institutiei de inv. superior.

Rankingurile influenteaza intr-o masura destul de ridicata si parteneriatele institutionale la nivel national si international, afecteaza calitatea relatiilor intre institutii si programe de cercetare, iar formele de suport si deschirea spre noi asocieri si parteneriate vor suferi in functie de plasarea lor in randurile celor ‘importanti’.

…cu toate astea e frumos sa fi in top, si sa ai ca termen de referinta un clasament care spune despre tine ca esti ‘Miss Romanian University’. Ce sens are misiunea institutionala in acest caz? Ce rost gasim in existenta diversitatii institutiilor (in termen de misiune, programe, target, etc)? si mai ales ce rol mai au standardele de asigurare a calitatii?

Anunțuri

Parcul Herastrau. Loc de promenada…

Aprilie 11, 2010

Micul Paris are o mandrete de parc, construita dupa perioada interbelica in jurul lacului cu acelasi nume, Herastrau; e tot ce-si poate dori un el si-o ia intr-o plimbare de-o seara, un jogger care-si face exercitiile cardiace de dimineata, un catel ce-si cauta pomul, cativa skateri care-si practica flipurile, un iubitor al naturii care evadeaza din poluarea orasului si eu care-mi cautam banca, sa-mi poposesc ochii pe o carte interesanta. Ca paranteza, dadusem din intamplare de ea prin biblioteca unui amic si ma rodea curiozitatea (dupa ce vazusem si filmul) s-o rasfoiesc. Dupa ce-am adulmecat pe indelete cateva capitole din „Sex and the City”, m-a cuprins zgribulitul de la vantul rece al mestecenilor si m-am ridicat sa-mi rasfat privirea prin imprejurimile celui mai mare parc din Romania. Am trecut destul de des prin Bucuresti, insa abia acum mi-am acordat ragaz sa descopar Herastraul. Prin firescul activitatilor parcului, m-a surprins in mod placut un batranel 55+ ce se invartea pe role,  mi-a exaltat narile proaspatul miros al ierbii taiate, m-au fascinat vizual fazanii si lebedele negre, cativa pomi infloriti si  undele lacului. M-au surprins mai putin placut noile bancute cu sigla si numele Bucuresti-ului gravat pe ele (pesemne o forma de branding, mult prea fatisa in opinia mea), m-a intristat sa dau peste pugi de snacksuri prin aleele din Parcul Japonez, sa ma impiedic in gropile din zonele dimprejurul lacului unde s-a stricat asfaltul (probabil de la Ceasca incoace), sa vad indicatoarele parcului roase si vechi, de te-intrebi daca nu cumva au dat ciocanitoarele in ele de s-au stricat in felul acesta, sa descopar Muzeul Etnografic in paragina, cateva sarace pasari ale lacului ingradite in cativa zeci de metri de laculet si tristii pauni aflati intr-o cusca de 3×3 in mijlocul parcului; Peste toate astea am dat nas in nas cu o placa din fata lacului avand mesajul scris mare si grosolan:”Aici nu se scalda, nu e piscina ta!”. Gandidu-ma la motivele pentru care cineva si-ar dori sa se scalde in apa aceasta urat mirositoare, am avansat spre o zona amenajata din stanga lacului, unde am regasit niste busturi  plantate in pamant, sculpturi maronii ce-mi ajungeau pana la brau. Puteau linistit sa concureze  in topul celor mai urate sculturi din lume caci in mine au reusit sa inspire ceva grotesc.

Nu e Versailles si sunt sigura ca dimensiunile sale (peste 110 h) fac dificila intretinerea, caci tine de noi toti sa pastram curatenia si sa nu-i batatorim iarba, mergand pe alei, insa respectul se si da si atunci te astepti de la o administratie a unei capitale, de la administratia celui mai mare parc din tara sa respecte natura si vietatile sale, sa respecte trecatorii si peisagistica locului. Caci pentru a n-a oara riscam sa  intram in modalitatile noastre preferate de a face fata problemelor orasului: conformarea sau scandalizarea prin ridiculizare. Nici una nici cealata nu ne ajuta, nu ne fac mai frumosi, nici mai destepti si parcurile noastre isi vor reprezenta pe drept oamenii ce o strabat.

…si atunci ce e de facut?

Brosura catre mediul privat

Ianuarie 13, 2010

BrosuraPrezentareUBBMediulPrivat Investeste in viitor! Investeste in Universitatea Babes-Bolyai

Criza economica vs. Educatia „altfel”

Septembrie 13, 2009
tags:

„Criza economica”, subiect probabil deja mult prea fumat… Ne-a imbogatit vocabularul cu cateva noi expresii, noi bancuri tratate cu vesnicul umor satiric romanesc. Cand lucrurile merg rau facem haz de necaz, un mecanism defensiv al societatii ar spune un psiholog/sociolog. La Cluj s-a organizat chiar un recital in acest context al crizei, in care un cor special format a cantat in mai multe puncte stradale de mare aglomeratie urbana, problemele cetateanului clujean, cetatean care a fost trezit din gandurile de necaz la plimbarea lui prin piatete de un cantec vioi: „Preoţii nu dau chitanţă şi canalul morii pute
Boc era la Primărie şi promitea să nu se mute”
. Corul nemultumitilor, un proiect al fundatiei AltArt a generat chiar atentia mass-media atat locala cat si nationala prin initiativa lor altfel (chiar daca e inceputa de ceva timp de alte orase europene mai rasarite).

Despre altfel doresc sa va vorbesc, despre o „altfel” de educatie, despre o „altfel” de abordare asupra educatiei, despre un „altfel de inceput”.  „Altfel” ca atunci cand Sistem a folosit tobele ca sa-si exprime muzica, ca atunci cand Picasso a folosit altfel de metode ca sa se exprime in pictura (sfumato) si exemplele continua.. caci ele sunt expresia inovatiei in societate.

Suntem pregatiti sa incepem un nou an scolar „altfel”?, cu un nou pachet de legi?, cu o mai larga deschidere, mai putin din compulsivul scepticism in care ne aflam sau vom fi condamnati sa ne gasim scuze pentru ca lucrurile merg prost?, doar suntem „in criza economica”.

So go ahead. Fall down. The world looks different from the ground.” Oprah Winfrey

“Experience is not what happens to you. It is what you do with what happens to you.” Aldous Huxley

Soft Anti Plagiat

Iunie 18, 2009

Soft-uri destinate special pentru combaterea plagiatului în universităţi se utilizează în puţine locuri. Eu cunosc doar Universitatea Alexadru Ioan Cuza cu un astfel de sistem menit să combată eficient practicile neloiale din orice stiinte, din lucrările oricăror profi şi mai ales din oricare lucrări de licenţă, disertaţie şi doctorat.

Un astfel de soft disponibil pentru verificarea textelor online e: strike plagiarism si are urmatoarele avantaje:

  • Posibilitatea de a supune mai multe texte spre analiză;
  • Protejarea originalităţii a textului deja verificat;
  • Fiecare lucrare verificată va fi stocată în sistem şi ulterior comparată cu noile texte date spre analiză;
  • Conditii flexibile privind cantitatea documentelor solicitate a fi verificate;
  • Conditii flexibile privind timpul scurs in verificarea documentelor;
  • Proceduri acurate de verificare a textelor;

Alte softuri renumite: The Turnitin WriteCycle (cu peste 10 milioane de pagini adunate şi arhivate) şi iThenticate Content Protection (utilizat in peste 9500 de instituţii academice) se utilizează cu succes în alte universităţi prestigioase.

…vom vedea ceva exemple de buna practica de combatere a plagiatului prinzând curaj prin instituţiile din ţara?

Hello world!

Iunie 18, 2009

Welcome to WordPress.com. This is your first post. Edit or delete it and start blogging!

Leapsa iar :)

Iunie 4, 2009

….de la Cris (care m-a convins sa-mi reiau treaba pe blog)

Sunt o zapacita/pasionata/idealista

Mi-as dori sa nu cresc mare

Nu-mi plac oamenii perfizi, duplicitari, ignorati, neseriosi, neciopliti si serpii

Orice cred/crezi ca merit/meriti voi/vei avea

Nu uit sa fiu recunoscatoare

Nu pot sa traiesc fara dulciuri

Pot sa pilotez, inot, conduc masini, merg cu rolele si cu bicicleta

Urasc sa mi se ia acadeaua (metaforic vorbind) si sa fiu mintita

Imi plac perusii,cateii, pestisorii de aur 😀 si pisicile

Joc teatru doar pe scena de teatru.

Putini oameni stiu c-am jucat rolul turmentatului din „O scrisoare pierduta” I. L. Caragiale

Pregatesc o revenire in forta pe blog

Imi place sa zbor cu orice, sa citesc romane clasice si psihologie, sa creez lucruri noi din plastelina, sa fac poze cu Nikon,sa vizitez libraria Carturesti, sa asculta TED, sa fac clatite, sa zambesc la luna, sa primesc cadouri, baile cu spuma, sa sar pe trambulina etc….

Nu suport indolenta si ignoranta in sistemul educational

Apreciez eforturile oamenilor care fac o schimbare pozitiva in jurul lor

As vrea sa fac turul lumii (cu barca, avionul, TGV-ul, motocicleta, dubita, masinuta, balonul cu aer si pe jos ) si un tur al celor mai bune universtati din lume in 5 ani

Ma tem mai rar, de obicei de serpi

Imi pare rau ca nu sunt inca milionara in roni :))

Aud clopoteii de vacanta


Vad vacanta de vara in vama cu veselie si vin

Nu imi place de mine cand ma uit dimineta in oglinda (de obicei cand ma trezesc la 7)

Rar las scoala sa interfereze cu educatia mea (o adaptare dupa Mark Twain)

Pastrez o groaza de poze de la strabunici si bunici

Nu sunt multumita de rezultatele alegerilor europarlamentare

Sunt confuza cand ma trezesc din somn, ca urmare raspund in limbile in care am visat la telefon (engleza si maghiara de obicei)

Ar trebui sa luptam mai mult si mai des pentru lucrurile valoroase din jurul nostru (educatia, familia, mediul, sanatarea etc.)

Am nevoie sa cred in oameni si in viitor.


…feel free to coment…