Skip to content

În cautarea fericirii!

Septembrie 26, 2008

Acesta e un subiect mai atipic, comparativ cu celelalte post-uri scrise. Desigur are un iz psihologic, defect educational pot spune.

Fericire = bani, bogăţie?
Cercetări psihologice recente au demonstrat nu doar faptul că banii nu aduc fericirea ci şi că persoanele care-şi organizează viaţa în scopul atingerii bogaţiei, nivelul lor de satisfacţie asupra vieţii descreşte. Oare cum s-au simţit vechii gold diggers ai Americii? Însă e totul un aspect modulat de bani, cu toate că ei nu-ţi asigură fericirea, se pare că o întreţin. Psihologii Edward Diener & David Myers au declarat că oamenii sunt mai fericiţi dacă trăiesc într-un stat mai bogat decât sărac. Totuşi, în momentul în care indivizii au suficienţi bani ca să plătească pentru nevoile lor bazale (mâncare, locuinţă etc), banii nu ar face nici o diferenţă în fericirea lor. Poate am crede că creşterea economică are ceva de-a face, sau venitul personal ar putea contribui în vreun fel la o satisfactie mai mare faţă de viaţa personală. Nu există corelaţii nici la acest nivel. Mergând mai departe, cercetările făcute pe cei care „cred” în mesajele culturii de consumatori al zilelor noastre raportează un nivel mai scăzut al well-being-ului (starea de bine) personal. Potrivit psihologului Tim Kasser, indivizii care spun că scopurile ca bani, imagine şi popularitate sunt relativ importante pentru ei, indică o satisfacţie a vieţii mai scăzută comparativ cu media populaţie şi de asemenea o incidenţă crescută pentru tulburări depresive şi de anxietate. Rezultate similare au fost obţinute pentru toate categoriile de vârsă şi pentru persoane din întreaga lume.

….si totuşi

trăim într-o cultură în care suntem bombardaţi la propriu şi la figurat cu mesaje publicitare care sugerează că „viaţa bună” e „viaţa bunurilor”. Aceste mesaje aduc o promisiune falsă, deoarece cercetările arată că starea materială nu e relaţionată cu nivelul fericirii. Privind din perspectiva sistemelor de guvernământ, a aleşilor noştri care pun accent pe creşterea economică a ţării par a fi greşit-sfătuiţi, dat fiind faptul că aceste scopuri materialiste pun un enorm cost ecologic asupra mediului şi nu îmbunătăţesc tocmai nivelul de fericire a membrilor săi. Am putea gândi strategiile pentru creşterea economică în termeni ecofriendly şi de satisfacţie a populaţiei ţării.
Ce înseamnă fericirea?

Extrem de interesant : a fi popular sau a avea influenţă, bani şi lux nu e tocmai în topul pe lista fericirii, de fapt se află cam pe la finalul acestei liste. Ce se află în top atunci? Se pare că fericirea e adusă de:

o autonomie personalăsentimentul că ceea ce faci, o faci din proprie alegere
competenţă – sentimentul de autoeficacitate în activitătile realizate
relaţionaresentimentul de apropiere cu cei din jurul tău şi
stima de sineun nivel ridicat al încrederii în sine

Aceste rezultate apar în Journal of Personality şi Social Psychology, publicat în februarie de către
Anunțuri
3 comentarii leave one →
  1. Anonymous permalink
    Septembrie 26, 2008 9:13 pm

    da da, Meli Melo!:) poate ca toata publicitatea reprezinta o abundenta de exemple care clar nu trebuie urmate?:)

  2. Anonymous permalink
    Septembrie 26, 2008 10:00 pm

    foarte interesant. intr-adevar..cand esti pe youtube si nu iti mai apare casuta aia roz care iti spune ca ‘this video is not available in your country’ te simit mai bine 🙂
    justin

  3. sid permalink
    Octombrie 3, 2008 9:41 am

    „Cea mai mare parte a fericirii sau mizeriei noastre depinde de dispozitia noastra, nu de circumstante”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: