Skip to content

„Miss Rankings”

Iunie 28, 2010

Ranking-urile pot fi cel mai bine comparate cu Miss World. Cateva exemple in acest sens: presupun competitie, o aspiratie catre top, accentueaza criterii ce descriu calitatea de a fi cel mai ‘frumos’, sunt triviale si afecteaza pe cei care nu se incadreaza in criteriul standard al „frumusetii”. Totusi partea pozitiva a concursurilor de frumusete e ca permit o selectie regionala, nationala, europeana si apoi globala (ce valorifica diversitatea frumusetii fiecarei culturi), in timp ce institutiile de invatamant superior apar sau nu in ranking-ul Top 10, Top 100 sau Top 500, Top European sau Top Shanghai. Comparatia cu universitatile Ivy League le predispun la un soi de suferinta, de auto insuficienta -> „daca nu esti in top” nu existi!

Desi exista peste 17,000 de institutii de invatamant superior in lumea intreaga, s-a dezvoltat aproape o obsesie spre aspiratia de a atinge statutul si a avea traiectoria potrivita de a intra in top 100. Ranking-urile reprezinta in fond scoruri ponderate, masuri metrice  ce evalueaza intreaga activitate academica pe doar cateva dimensiuni. Scorurile agregate sunt exprimate sub forma cifrica ce le plaseaza pe un rang numeric ce permit compararea lor si evaluarea exacta a distantei intre locul 1 si 20, 20 si 100 s.a.md. Datorita insuficientei ce priveste comparabilitatea datelor in predare si invatare, servicii si activitati specifice, rankingurile globale, in particular se sprijina intr-o masura mult prea mare pe date de cercetare si peer review. Intrebarea care se pune mai ales cu privire la efectul rankingurilor e daca impun o masura pentru toti, o norma pe care fiecare institutie de invatamant superior ar trebui s-o urmeze? Si daca putem potrivi toate institutiile pe acelasi calapod?

Impactul ranking-urilor

Deoarece noile institutii obtin consistent scoruri ce le plaseaza in urma celor obtinute de universitatile ‘de traditie’, se formeaza un cerc vicios in care universitatile de elita isi intaresc statutul in acest exercitiu de vanitate. Fiind deseori luate drept criteriu in distribuirea fondurilor intr-o institutie, sau chiar in sectorul inv. superior de catre guverne, rankingurile au ajuns sa influenteze procesele de luare a deciziilor, de comportamentul institutional si curentele inn politicile publice educationale. In jocul selectiei spre topul listei, universitatile sunt precum studentii constiinciosi (lipsiti de perspectiva critica  de ansamblu asupra muncii lor): isi concentreaza resursele spre activitati ce pot imbunatati pozitia institutionala, formand sau reformand politicile de recrutare a studentilor si angajatilor astfel incat noi veniti sa se potriveasca cu o mai buna pozitionare in rankinguri si iata inca o forma de de accentuare a inegalitatii sociale. De retinut, a avea standarde nu egaleaza a avea standardele ranking-urilor. Standardele se impun la toate nivelele, presupun un termen calitativ de referinta, in timp ce rankingurile au dimensiuni limitate ce pretind o evaluare generala a institutiei de inv. superior.

Rankingurile influenteaza intr-o masura destul de ridicata si parteneriatele institutionale la nivel national si international, afecteaza calitatea relatiilor intre institutii si programe de cercetare, iar formele de suport si deschirea spre noi asocieri si parteneriate vor suferi in functie de plasarea lor in randurile celor ‘importanti’.

…cu toate astea e frumos sa fi in top, si sa ai ca termen de referinta un clasament care spune despre tine ca esti ‘Miss Romanian University’. Ce sens are misiunea institutionala in acest caz? Ce rost gasim in existenta diversitatii institutiilor (in termen de misiune, programe, target, etc)? si mai ales ce rol mai au standardele de asigurare a calitatii?

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: